Anxietatea este o stare emoțională în care o persoană resimte îngrijorare, neliniște și frică în absența unui pericol real. Aceasta poate afecta capacitatea de concentrare, eficiența în muncă și capacitatea de a face lucruri pe care în trecut le făcea cu ușurință și plăcere.
Anxietatea se manifestă prin senzații difuze și neplăcute de teamă sau neliniște, însoțite de simptome vegetative precum dureri de cap, transpirație, palpitații, accelerarea ritmului cardiac, încețoșarea vederii, disconfort gastric, etc. Pentru anxietate sunt specifice două componente: aspectul fiziologic și cel psihologic.
Anxietatea afectează procesele de gândire, percepție și învățare, putând distorsiona percepțiile, scădea capacitatea de concentrare și de memorare. Un aspect important este și influența sa asupra selectivității atenției. Astfel, o persoană anxioasă poate acorda o atenție excesivă anumitor lucruri sau evenimente din mediul înconjurător și poate exagera importanța acestora, încercând să-și justifice anxietatea ca răspuns la o situație înfricoșătoare.
Anxietatea întotdeauna are un efect negativ?
Anxietatea poate fi utilă în anumite situații, deoarece ne pregătește organismul pentru acțiune și ne ajută să ne protejăm în fața unui posibil pericol. De exemplu, atunci când suntem în fața unei situații periculoase sau stresante, anxietatea ne poate ajuta să fim atenți și să reacționăm rapid.
Totuși, anxietatea devine problematică atunci când devine copleșitoare și afectează în mod negativ viața noastră de zi cu zi.
Ce tipuri anxietate există?
Anxietatea se poate manifesta sub aspectul diferitor tulburări.
· Tulburarea de panică: crize neprevăzute, spontane, repetate de frică intensă de a pierde controlul, de a înnebuni sau muri, cu senzație de sufocare ori respiraţiei, palpitaţii, durere sau disconfort în regiunea inimii, tremur şi transpiraţie, precum şi îngrijorare cu privire la propria sănătate și că aceste crize ar putea să se repete.
· Agorafobia – teama de a se afla în locuri deschise singur (de exemplu, în afara locuinţei sau în mulţime). Adeseori, din cauza fricii, persoana cu agorafobie evită situaţiile în care pare dificilă (sau jenantă, sau inaccesibilă) primirea ajutorului atunci când se simte rău.
· Tulburarea prin anxietate generalizată: reprezintă nervozitate persistentă, îngrijorări, excesive legate de circumstanţe, evenimente sau conflicte reale, asociate cu simptome de oboseală, probleme de concentrare şi/sau probleme cu somnul, care persistă cel puţin 6 luni şi afectează semnificativ viața persoanei
· Fobia specifică este o frică anormală, iraţională, intensă şi persistentă declanşată de prezenţa sau anticiparea unui obiect, ființă sau a unei situaţii specifice (de exemplu, înălţimi, insecte, microbi etc.).
· Fobia socială: frica anormală, persistentă şi iraţională de una sau mai multe situaţii sociale sau de performanţă, care este mult mai mare decât ameninţarea reală (de exemplu întâlniri cu alte persoane, vorbitul în public ș.a.).
· Tulburarea obsesiv-compulsivă: sunt idei, imaginații, impulsuri, gânduri (obsesive) repetitive și obsesive sau modalități repetitive de comportament sau acţiune (compulsiuni, ritualuri) producătoare de anxietate.
· Tulburarea de stres post-traumatic: este o tulburare produsă de un eveniment sau situaţie stresantă ieşită din comun, sau de natură extrem de ameninţătoare, caracterizată prin simptome de anxietate, retrăire prin amintiri şi/sau coşmaruri asociate și comportament de evitare a acestor amintirilor.
· Hipohondria (frica de a avea sau contracta o boală gravă) nu este clasificată ca tulburare de anxietate, însă am inclus-o aici pentru că anxietatea formează un element central al tulburării.
· Tulburarea dismorfică corporală: persoană este obsedată de ideea că are un defect imaginar la aspectul fizic al întregului corp sau a unei părți a corpului (cum ar fi fața). Această preocupare excesivă poate duce la comportamente care consumă mult timp, precum verificarea constantă în oglindă sau nevoia constantă de a căuta asigurări că aspectul lor este în regulă.
Cum pot ști dacă am și eu o tulburare de anxietate?
Persoanele cu anxietate adeseori simt nervozitate, frică, neliniște, îngrijorare exagerate, trăiesc cu senzația că “sunt la limită”, că nu pot opri sau ține sub control îngrijorarea, neliniștea, frica proprie oricât de mult s-ar strădui, ori și-ar dori acest lucru. În plus, o asemenea stare de tensiune internă, de luptă cu fricile, neliniștea, îngrijorările proprii persistă majoritatea timpului pe durata a cel puțin 2 săptămâni.
De asemenea, anxietatea poate provoca:
· atacuri recurente de frică intensă de a pierde controlul, de a înnebuni sau muri, cu simptome ca “bătăi de inimă” intense și rapide, tremur și transpirație, dificultăți ce țin de acceptarea ajutorului în cazurile când vă simțiți rău.
· frică anormală de un obiect sau situație specifică.
· frică anormală de situații sociale.
· gânduri compulsive (repetitive, numite obsesii) și comportamente aferente sau ritualuri pentru a reduce sau controla frica, neliniștea, îndoielile.
· Irascibilitate și nervozitate persistentă, îngrijorări, simptome de oboseală, probleme de concentrare și/sau probleme cu somnul.
· retrăirea unui eveniment traumatizant, de exemplu prin amintiri și coșmaruri.
· solicitarea consultațiilor frecvente la medici de diferite specialități din motivul diverselor plângeri, adeseori multiple, care variază de la o zi la alta, pentru care nu pot fi găsite confirmări prin investigații medicale.
· oboseală sau lipsă de energie
· senzație de vinovăție sau inutilitate
· gânduri despre moarte sau de suicidere ș.a.
Diagnoza exactă poate pune doar un specialist în sănătate mintală, dar înainte de vizita la medic îți recomandăm să treci și acest test: https://sanatate-mintala.md/teste/scala-de-evaluare-a-tulburarii-generalizate-de-anxietate-generalizata/
Cum sunt tratate tulburările de anxietate?
Persoanele cu anxietate pot:
· Soluționa situațiile care favorizează apariția sau/și mențin neliniștea;
· Practica diferite tehnici de relaxare, meditație care reduc anxietatea;
· Lua diverse remedii naturiste (ceaiuri, tincturi, etc.) cu efect calmant;
· Urma un tratament medicamentos;
· Face terapie.
Persoanele cu anxietate severă au de regulă nevoie de tratament medicamentos și psihoterapie.
Ce se întâmplă dacă iau medicamente pentru anxietate, însă doresc să rămân însărcinată?
Unele medicamente pentru anxietate pot acționa negativ asupra fătului. Însă, o anxietate netratată pe parcursul sarcinii poate de asemenea cauza probleme, uneori mult mai grave, decât cele induse de medicament. Dacă dorești să rămâi însărcinată, vorbește cu medicul, însă nu înceta tratamentul medicamentos. Împreună puteți planifica cea mai sigură cale pentru tine spre a avea un copil.
| Dacă ai simptome care indică că ai putea avea o tulburare de anxietate, te îndemnăm să apelezi la medicul de familie sau la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din localitate. Informații de contact despre Centrele Comunitare de Sănătate Mintală din țară – https://sanatate-mintala.md/contact/ Informații despre serviciile oferite în Centrele Comunitare de Sănătate Mintală – https://sanatate-mintala.md/servicii/ Întrebări frecvente despre Centrele Comunitare de Sănătate Mintală – https://sanatate-mintala.md/faq/ |